Prima atestare documentară a localității Vărădia de Mureș datează din anul 1369. În punctul numit cetate, urme arheologice diverse, parţial cercetate, pun în evidenţă o continuitate de locuire de cca două milenii şi jumătate.

Aici a fost descoperită o aşezare hallstatiană (mileniul I i. Hr.), o fortificaţie dacică (sec. III. i.Hr. – I d. Hr.), care continuă să existe şi în sec. III d. Hr. şi să intreţină relaţii strânse cu Imperiul Roman din sudul Mureşului.
Tot aici a fost şi prima vatră medievală a satului, menţionat documentar în 1369, denumirea de „Varady” fiind motivată fie de memoria vechi cetăţi antice, fie de o nouă fortificatie.

Monumentul de la locul istoric

Cetatea medievală apare documentar mult mai târziu (în 1479) şi nu e sigur legată de punctul „cetate”. La poalele înălţimii, este descoperită ruina bisericii ortodoxe din sec. XIV-XV, a satului „Varady”, amintit mai sus.
Este important de observat că şi noua biserică ortodoxă, de lemn (ulterior reconstruită din zid), a fost ridicată în apropierea acestui sit, ocupat acum parţial de cimitir. Axa principală a satului (pe care în ultima perioadă s-au edificat o serie de dotări ale satului), însoţind drumul de tranzit al satului, este de asemenea orientată spre situl respectiv, astfel încât aici trebuie cautată zona cea mai veche a satului, peste care a intervenit sistematizarea austriacă.

Evliya Celebi

Până în 1552, anul primei ocupaţii turceşti, istoria satului este legată de cea a cetăţii – castelului, care este implicat în majoritatea evenimentelor locale.
Castelul are mulţi proprietari. Către sfârşitul sec. XV, Vărădia devine târg, demonstrând un anumit nivel de dezvoltare şi atractivitate.
Ocupaţia otomană nu a adus schimbări importante. Cetatea – castel şi-a menţinut funcţiile şi prin aceasta, a fost ţinta unor atacuri şi distrugeri.
Descrierea lui Evliya Celebi este foarte concludentă: cetatea fiind suficient de mare pentru a include câteva locuinţe (poate nu 150, dat fiind că sunt cunoscute exagerările călătorului turc) şi reşedinţa dizdarului.
Pe de altă parte, este plauzibil ca o parte din aşezare (centrul) să fi fost fortificată cu palisada (de aici denumirea de „palanca”, pe care o utilizează Celebi), astfel încât numărul de case poate fi apropiat de realitate.