PREZENTARE GENERALĂ

 

Localizare

Comuna Vărădia de Mureş face parte din punct de vedere administrativ din judeţul Arad, fiind situată în partea de est a acestuia.
Are următoarele vecinătăți:

– la nord-vest, comuna Bîrzava
– la sud, comunele Bata și Birchiș
– la est, comuna Săvîrșin.

Din punct de vedere geografic, părțile centrală și nordică a comunei sunt incluse Munților Zarandului, care se prezintă ca o regiune deluroasă cu altitudini modeste de 300 – 600 m și bine împădurite.
Partea sudică aparține în întregime luncii Mureșului ( 145 m ).

Suprafața comunei

Suprafaţa totală a comunei este de 11.858,41 ha, din care 440 ha reprezintă suprafaţa vetrelor de sat.

Teren agricol 4763,26 ha.

Teren neagricol 7095,15 ha.

Intravilanul comunei se compune din trupurile localităţilor componente şi o serie de trupuri izolate. Suprafaţa acestor trupuri izolate este de 14 ha.

Suprafaţa totală a intravilanului este de 570 ha.

Vărădia de Mureș - centrul de comună
Vărădia de Mureș - centrul de comună

Localități componente

Comuna are 6 sate aşezate la contactul dintre lunca Mureşului şi dealurile montane. Doar satele Baia şi Lupeşti sunt aşezate, în interiorul cadrului montan în mici bazinete depresionale.

Vărădia de Mureş – centrul administrativ de comuna
Baia
Stejar (Soroşag)
Julița
Lupeşti
Nicolae Bălcescu (Govăjdia)

Relieful

Teritoriul comunei are un relief variat, câmpie şi munte.
În partea sudică se află lunca Mureşului, în zona de contact cu munţii Zarand sunt dealurile Lipovei.
Aici se află localităţile Vărădia de Mureş, Juliţa şi Nicolae Bălcescu.
Cea mai mare parte a teritoriului comunei este ocupată de munţii Zarandului.
Aici se află localităţile Stejar, Baia şi Lupeşti.
Munţii Zarandului au o înălţime medie de 500-600m.

Solul

Din punct de vedere al terenului natural, distingem două mari categorii:

a. în zona depresionară a culoarului Mureșului: pământuri nisipoasc și soluri de luncă respectiv soluri brune aluvionare.
Apa subterană e prezentă la cota de – 2,00 / – 3,00 m. de la nivelul terenului, fiind conturată în orizontul nisipos situat sub argilele de la suprafață

b. în zona montană întâlnim soluri brune podzolice, soluri brune mezobazice și roci cristaline eruptive și sedimentare vechi, compacte și impermeabile. Apa freatică și subterană se reduc la cele care prin miiltrații pătrund prin fisuri și liniile de falie în subteran.

Clima

Din punct de vedere climatic avem doua zone distincte :

a) topoclimatul culoarului Mureșului, care are unele trăsături asemănătoare cu cele ale câmpiei.
Astfel: durata de strălucire a soarelui este de 2000 – 2100 ore/an, din care circa 1400 ore se înregistrează în semestrul cald.
Temperatura medie anuală este de circa 10°, cea a lunii ianuarie de circa -1°, iar cea a lunii iunie de 20° – 21°.
Amplitudinea medie anuală este de 21° – 22°.
Suma de temperatură din perioada de vegetație este de 3800°.
In sezonul cald suprafața luncii se încinge puternic, așa încât maxima de temperatură se ridică până la 40°, în timp ce iarna predomină răcirea radiativă, care coboară minimele până la -30°.
Sunt frecvente inversiunile de temperaturi.
Primul îngheț se produce în intervalul 11.X-21.X, iar în jurul datei de 21.IV., cantitatea de precipitații este de 650 – 750 mm/an, iar evapo – transpirația 500 mm/an.
Vântul dominant, din sectoral V si E, este canalizat pe vale. Vara în culoarul Mureșului se produc mișcări ale aerului pe pante (brize)

b) topoclimatul dealurilor și munților Zarandului, care ocupă cea mai mare parte a reliefului deluros și montan al județului, la nord de culuarul Mureșului.
Temperatura medie anuală variază între 6°- 8°, media lunii ianuarie este de – 2°, iar a lunii iulie este de 18°-16°.
Suma de temperatură din perioada de vegetație variază între 3600°-3400°, iar cantitatea de precipitații, între 800 – 1000 mm. Primul îngheț se produce între IX – X, uneori și mai devreme, iar ultimul se menține până în jurul datei de 1 V. Vântul de vest are cea mai mare frecvență. În zilele de vară pe povârnișurile munților se produc mișcări descendente și ascendente ale aerului spre și dinspre culoarul Mureșului și depresiunea Zarandului.

Rețeaua hidrografică

Gura Raiului

Regimul hidrografic este specific zonei montane, respectiv Munților Zarand și rama sudică a munților Codru Moma, caracterizat prin lipsa unui orizont freatic continuu. Datorită constituiței solului, respectiv roci cristaline eruptive și sedimentare vechi, compacte și impermeabile care oferă posibilități extrem de reduse pentru acumularea apelor freatice și subterane. Aceste ape se reduc la cele care prin infiltratii patrund prin fisuri si liniile de falie in subteran, revenind la suprafata prin izvoare de apa potabila situate in general la contactul depozitelor de terasa superioara cu lunete. Apa subterana de adancime lipseste.

Apele freatice si cele de suprafata (paraie) ofera posibilitati de alimentare cu apa potabila de calitate buna (retentii de drenuri).

Cel mai iportant curs de apă de pe teritoriul comunei este Muresul. Cele 6 localitati apartinatoare sunt situate pe cursul unor parauri mai mari, care colecteaza apele de suprafata din zona, deversandu-le in Mures.

Cele mai importante pârâuri sunt: Valea Solmonita, Valea Valcuta, Valea Julita, Valea Stejar, Valea Varadia.

Riscuri naturale

a. Seismicitate: teritoriul comunei Varadia de Mures se afla in zona seismica F, coeftcientul seismic Ks fiind 0,08 iar perioada de colt Ts 0,7 s.

b. Inundatii: lunca Muresului este expusa inundatilor. Muresul are un debit mediu de 145 m3/s, insa in perioade cu precipitatii abundente debitul creste foarte mult (2150m3/s in 1970). Se impun lucrari de consolidari la mal. Valea Solmonita (in Varadia de Mures), Valea Valcuta (in Nicolae Balcescu), Valea Julita (in Baia ), si Valea Stejar (in Lupesti) provoaca inundatii de mica amploare. Se impune regularizarea cursului acestor parauri. In Planul de Amenajare al Teritoriului National.

Sectiunea V Zone de risc natural – unitati administrativ teritoriale afectate de inundatii prevede: “Vărădia de Mureș este afectată de inundații pe cursuri de apă și torenți”. Aceste date sunt conform legii nr. 575/2001, privind aprobarea PATN – Secțiunea V Zone de risc natural.

Print Friendly, PDF & Email